Aflați în plin proces de realizare a script-urilor pentru expoziția digitală, ne-am gândit să facem un inventar al cerului românesc în sistemul de criterii deja consacrat: personaje, obiecte, animale și figuri.
Avem pe cerul românesc 4 personaje feminine:
-Fecioara (Fecioara) o ilustrează în componenta religioasă a cerului românesc pe Fecioara Maria, steaua Spica reprezentând prin albeața ei inima curată a Fecioarei;
-Fata mare din constelația Hora (steaua Alphekka din Coroana Boreală);
-Fata mare cu cobilița (Lebăda), fata fiind orientată cu capul spre Steaua polară;
-Fata de împărat cu cobilița (stelele Altair, Tarazed și Alshain din Vulturul);
Printre atâtea fete frumoase era necesară și prezența unui Făt-Frumos, numit de regulă Omul (constelația Hercule), personaj care a luptat atât cu Zmeul – sau Balaurul – din baladele populare cât și cu Dracul din Legenda cerului. În marea majoritate a basmelor populare românești aceste două personaje par a fi identificate în constelația Dragonului.
Prezențe pitorești pe bolta cerească sunt și Lăutarii (Nusakan și γ CrB, stelele din stânga și din dreapta stelei Alphekka din Coroana Boreală), constelația Hora (Coroana Boreală) în sine fiind o ilustrare a spiritului ludic și a activităților recreative ce urmau unei zile sau săptămâni de muncă în satul românesc.
Am mai găsit pe cerul românesc și doi frați, Romul și Rem (Romulus și Remus fiind stelele Castor și Polux din constelația Gemenii, redusă pe cerul românesc doar la aceste două stele în componenta originii poporului român), un războinic, Arcașul roman (constelația Săgetătorul), evident aparținând altui popor decât cel pașnic de păstori și agricultori al românilor, tot din componenta originii poporului român.
Cerului unui astfel de popor nu-i puteau lipsi constelații legate de creșterea animalelor: Ciobanul cu oile – (steaua Vega din constelația Lira reprezentând ciobanul), Ciobanul cu cobilița (Lebăda – răsare și apune odată cu Ciobanul-Vega); acesta din urmă ar avea o găleată în mână și două în cobiliță, iar steaua din mijlocul crucii din Lebăda ar fi Fântâna din răscruci de care este rezemată cobilița ciobanului.
Găsim și un Văcar pe cerul românesc – steaua Alcor din Ursa Mare –precum și un Vizitiu sau Surugiu (Vizitiul).
De pe câmp, ne îndreptăm către locuința țăranului român, Casa cu ogradă (identificată în Coroana Boreală), cu ajutorul mijloacelor de transport ale acelor vremuri, carele, din care găsim pe cer patru:
–Carul Mare ( cele 7 stele mai strălucitoare din Ursa Mare)– carul Omului din Legenda cerului sau, în componenta originii poporului român,carul cu care au fost duși la Roma prizonierii daci;
-Carul Mic (Ursa mică)– în componenta originii poporului român,carul cu care au fost duși la Roma nobilii daci pe Drumul robilor (Calea Lactee), iar în Legenda cerului, carul în care și-a pus Omul unelte și provizii.
-Carul lui Dumnezeu – (Vizitiul) – în componenta religioasă: carul cu care vor fi duși credincioșii în rai);
-Carul Dracului (Perseu) – în componenta religioasă: carul cu care vor ajunge păcătoșii în iad).
Odată ajunși la casa țăranului român, Casa cu ogradă (Coroana Boreală) – unde steaua Alphekka este casa iar celelalte stele, îngrăditura – în curte și șură găsim unelte folosite de țărani la munca câmpului sau în jurul casei:
–Coasa (Cefeu);
–Barda sau Toporul (Perseu) – stelele alfa și beta (Algol) fiind coada iar restul tăișul sau gura bardei, înspre Casiopeia
–Grapa sau Plugușorul ( Ursa mică)
–Sfredeul mare sau Spițelnicul (Orion ) – centura lui Orion cu steaua Betelgeuse
–Sfredelul mic (Câinele mic) – steaua Procyon fiind mânerul iar steaua Gomeissa vârful sfredelului ce va găuri Comoara lui Iov (steaua Pollux din Gemenii)
–Rarița (Orion) – centura lui Orion împreună cu stelele Rigel, Saiph și Bellatrix –ele mai sunt numite și :
–Plugul sau
–Grebla
–Secera ( Orion) – un arc de 7 stele ce se află între steaua Rigel și centura lui Orion
Însetat după muncă, țăranul bea apă din Puțul (Pegas) cu Jgheab (Andromeda) pe care îl are în curte, jgheabul folosind de regulă la adăpatul animalelor care și acestea apar limpede proiectate pe cerul de noapte:
-Oile – cele patru oi din colțurile paralelogramului din Ciobanul cu oile (Lira) și un Berbec ( Berbec) – dar țăranii îi văd numai coarnele;
-Boii – cele 7 stele din Carul mare (Ursa mare) și un Taur (Taur) dar se vede doar capul; În Ardeal este denumit Cap de bou (după T.Pamfilie);
-Caii – Calul sau Găvadul Mare (Leul), Găvadul mic (Pegas)
-Caprele – Capra cu trei iezi(Lira), Țapul sau Cornul Caprii (Capricorn);
-Câinii – Dulăul (Câinele mare), Cățelul (Câinele mic), Paloșchița (steaua Alcor din Ursa Mare), cățelușa împăratului Traian din componenta originii poporului român;
-Porcii – Vierii, Porcii, sau Scroafa cu purcei (Hyade din Taur);
-Găinile – Găinușa sau Cloșca cu pui (Pleiade din Taur).
Intrând în casa țăranului român găsim :
– o Balanță sau un Cântar( Balanța),
-un Ceasornic sau Deşteptător (Pleiadele împreună cu steaua Aldebaran).
După o zi de muncă sau în zilele de sărbătoare țăranul român mulțumea cerului și se ruga, așa că nu putea lipsi de pe cer credința creștină a poporului român. Religios, țăranul român a proiectat și remodelat pe cerul său și :
–Tronul sau Scaunul lui Dumnezeu ori Mânăstirea (Casiopeia),
–Crucea mare (Lebăda) – pe care a fost răstignit Isus,
–Crucea mică (Delfinul )- crucea de mână, împodobită, cu care umblă preoții la început de an nou,
–Trisfetitele (Orion)- centura lui Orion – cei trei sfinți Vasile, Grigore și Ioan,
–Peştii (Pești) sunt cei doi pești cu care Isus a hrănit 5000 de oameni,
–Racul( Rac)– care a furat al patrulea cui de la răstignire, cuiul ce trebuia înfipt în inimă.
–Toaca (Pegas) – marele trapez al lui Pegas seamănă cu o toacă atârnată – obiect cu care erau chemați oamenii la rugăciune.
Surse : I.Otescu- Credințele țăranului român despre cer și stele; T.Pamfile – Cerul și podoabele lui
Mircea Lițe, Ovidiu Ignat, Ciprian Crișan