CÂT DE APRECIAT A FOST PROIECTUL CRT ÎN CHESTIONARUL ONLINE? RĂSPUNSUL ESTE AICI!

O importantă componentă a proiectului Constelații Românești TradiționaleEtapa Națională a reprezentat-o, dincolo de target-ul propus, mediul online – difuzarea modulară în cadrul unei platforme virtuale a întregului conținut informațional al proiectului. Reamintim publicului că prima ediție a proiectului s-a concentrat asupra unei expoziții digitale multimedia, ce cuprinde 9 panouri digitale, corespunzând celor 9 constelații etalon de pe cerul românesc, dezvoltând pe un plan generic cele trei componente fundamentale ilustrate – cea ancestrală, cea religioasă și cea istorică, a genezei ca popor.

Cele câteva instrumente utilzate în prezentarea acestui proiect au fost afișajul stradal minimal, siteul www.crt-ro.com – cu funcția unui jurnal online virtual al proiectului, pagina de facebook/crtrocom a proiectului, canalul youtube/constelatiiromânești – pentru partea multimedia, platformele slideshare și scribd pentru publicații în format electronic, google drive pentru organizare și distribuire materiale și – în sfârșit – pagina canalului de televiziune educațională – de pe make.tv/crt – cu utilizare în special pentru transmisiunile în direct din diverse locații din țară.

Rezultatele în sine ale proiectului și audiența câștigată le vom prezenta foarte curând, după ce va fi încheiată analiza globală de impact a proiectului, însă pentru componenta online a proiectului CRT am dorit să avem un feedback rapid și am inițiat un sondaj online, pe baza unui chestionar anonim cu întrebări mai mult sau mai puțin încuietoare, cele 45 de răspunsuri obținute, reprezentând aproximativ 1-2% din audiența directă a proiectului, care a fost implicată în activitățile culturale, educaționale și științifice, fiind relativ suficiente pentru ne face o idee despre impactul în mediul online și a avea un feedback care să ne ajute pe viitor în proiectarea activităților.

image001

Pentru început, am dorit să obținem un răspuns privind sintagma de ”astronomie populară”, despre modul în care este receptată ca sens – aceasta fiind, desigur, multivalentă. Receptivitatea mare pentru a doua variantă a răspunsului – de 84%, ne arată faptul că o mare parte a respondenților sunt perfect avizați în ce privește semnificația conceputului.

image003

În ce privește sursa de informare privind proiectul CRT – este vizibil aportul paginii de facebook, al mediei online și al principiului recomandării. Întrucât nu a existat un condițional al răspunsului unic, respondenții au putut bifa mai multe surse.

image005

La această chestionare, procentul de răspunsuri false este extrem de mic și cel al acurateței, relativ mare. Doar primele două nume din listă sunt ale promotorilor astronomiei populare, Ion Otescu fiind realizatorul primului sondaj național, iar Tudor Pamfile, la o distanță de câțiva ani, fiind cel care a introdus pespectiva populară românească asupra cerului în Analele Academiei Române.

image007

Întrebare cu răspunsuri multiple. Este vizibil echilibrul relativ între răspunsuri, datorită faptului că aceste instrumente de relaționare au fost mediatori corelați și interconectați ai mesajului proiectului.

image009

Din răspunsurile obținute la acest apel înțelegem că cel puțin 77% dintre respondenți au participat de facto la cel puțin una dintre activitățile de bază, publice, ale proiectului. Este evident și interesul mai mare pentru observații astronomice tematice, în raport cu lecturile publice și videoproiecțiile.

image011

Acest item a dorit să obțină un feedback privind conținutul difuzat, iar din lista de 39 de constelații, eu fost selectate câteva pentru sondaj, fiind introduse și câteva constelații false – respectiv Scaunul cu trei picioare (care sună similar cu Scaunul lui Dumnezeu), Pecetea și Floare din Soare. Procentul de recunoaștere a constelațiilor românești este foarte mare și asta – chiar dacă sună laudativ – poate constitui un argument privind calitatea deosebită a proiectului CRT.

image013

Am dorit să aflăm de la respondenți în ce măsură identifică tema oferită de proiectul nostru ca fiind una de actualitate. Doar 2% dintre respondenți au considerat că tema nu este de actualitate în spațiul public.

image015

Legat de intepretare și finalitate – 33% dintre respondenți au recunoscut dimensiunea culturală a proiectului, 40% pe cea educațională, 11% au interpretat valoarea proiectului ca fiind științifică și tot 11% au văzut o funcție recreativă a proiectului. Proiectul Constelații Românești Tradiționale este un proiect interdisciplinar și multicultural – de asemenea, întrucât a generat un dialog al culturii stelare și între minoritățile etnice – fiind etalate studii despre viziunea asupra cerului ale minorităților maghiare, turce, tătare, ucrainiene etc.

image017

Interesul pentru astronomie al generației tinere este natural și sui-generis. Acest interes colportă identitatea asumată de cetățean planetar, caracteristică naturală în era globalizării și a mondializării. Dacă trendul dezvoltării astronomiei în ultimii 50 de ani nu ar fi fost atât de accentuat, astăzi nu am avea telefoane mobile, nici televiziune prin satelit sau internet. Toate acestea sunt achiziții pe care civilizația umană le-a creat inițial pentru scopul cercetării spațiului extraterestru și înțelegerea celui terestru și – mai apoi – utilizarea acestor tehnologii a devenit loc comun. Astronomia – așa cum s-a studiat în trecut în școala românească și cum se studiază în prezent în multe alte țări – este de fapt matematică aplicată la obiecte, fizică aplicată și astrofizică, mecanică cerească și istoria astronauticii – respectiv o istorie a tehnologiilor de cucerire a spațiului cosmic și mai este legată și cu astro-biologia, acea conexiune cu universul care ne poate face să înțelegem cum a apărut viața pe Terra și oriunde în acest Univers infinit ca mărime, diversitate și posibilități. Așadar, astronomia este foarte importantă! Și atunci, de ce nu se predă în școală – ca materie obligatorie sau opțională?

Dintre respondenții chestionarului nostru – la această întrebare cu răspuns unic – 96% au văzut astronomia ca fiind o disciplină care, într-o formă sau alta, ar trebui predată în școli!

image019

Dintre respondenții chestionarului nostru, 89% au vizitat cel puțin o dată un planetariu și 11% nu au fost niciodată la planetariu.

image021

Dintre respondenții la chestionar, 70% au participat la seri de observații astronomice și 30% nu au participat. Corelând acest răspuns cu cel dinainte- putem aproxima că respondenți  o mare parte o reprezintă public activ care participă la activitățile de popularizare a astronomiei.

image023

Acest item este unul de control al chestionarului și vizează popularitatea planetelor din sistemul nostru solar. Răspunsurile reflectă aprecierea deosebită a respondenților pentru planeta noastră – și dorința lor de a rămâne în continuare locuibilă.

Aceasta este ”interpretarea” la cald a chestionarului online pe care internauții au binevoit să-l completeze într-o perioadă rezonabilă de aproape o lună. Fiind un chestionar online, anonim, a cărui completare a putut necesita mai puțin de un minut, care a fost promovat neagresiv, fiind doar un exercițiu volitiv de a răspunde la niște întrebări, motive care l-ar putea face, la fel de bine obiectiv și subiectiv, nu vom raporta impactul global al proiectului la răspunsurile obținute aici, având și alte scheme de evaluare a impactului. Dar rezultatele acestui proiect sunt palpabile și le puteți vedea pe www.crt-ro.com

2012 – CRT1 – PROIECTUL CONSTELAȚII ROMÂNEȘTI: DOCUMENTARE ÎN ȚARA POVEȘTILOR LA MUZEUL ASTRA DIN SIBIU

Proiectul Constelații Românești Tradiționale, inițiat de către Muzeul de Mineralogie Baia Mare (Planetariul Baia Mare), Muzeul de Etnografie și Artă Populară Baia Mare și Asociația „Arta Educației”, proiect finanțat de către Administrația Fondului Cultural Național are multiple valențe științifice, culturale, educaționale, dorind să evidențieze dintr-o perspectivă muzeală originală valoarea și importanța tezaurului de cunoștințe populare – a căror transmisiune orală a fost oarecum estompată de întâmplările și evoluțiile economice și social politice ale secolului al XX-lea.

Întrucât majoritatea studiilor publicate, de încredere, care pot constitui bibliografia și punctul de plecare al proiectului nostru au referința începutului secolului vitezei, pentru a confirma intenția că nu dorim să reinventăm roata, am dorit să menționăm în cadrul proiectului inițiative similare realizate de alte instituții sau asociații și – inevitabil – am ajuns la cel mai important muzeu al civilizației populare românești tradiționale, Muzeul ASTRA din Sibiu (www.muzeulastra.ro).

Ciprian Crisan
Responsabil comunicare proiect
Constelații Românești Tradiționale