PROIECTUL CONSTELATII ROMANESTI TRADITIONALE – ETAPA NATIONALA

image descriptionMuzeul de Mineralogie – sectia Planetariu Baia Mare a demarat, cu sprijinul Administrației Fondului Cultural National, proiectul ”Constelații Românești Tradiționale – Etapa Națională”, un proiect național de redescoperire și promovare a cerului românesc, așa cum l-au văzut și interpretat strămoșii noștri.

Continuare a proiectului realizat în 2012 de Planetariul Baia Mare cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național, proiectul ”Constelații Românești Tradiționale – Etapa Națională” reunește intr-un parteneriat amplu, planetariile, observatoarele astronomice, cluburile și asociațiile de profil din România și are ca obiective specifice :

– Promovarea și valorificarea la nivel național a elementelor specifice viziunii populare românești asupra cerului

– Conștientizarea de către publicul național a caracterului specific și original al tradițiilor românești legate de viziunea populară asupra cerului înstelat

– Creşterea interesului pentru astronomie la nivel național

Pentru aceasta Proiectul cultural ”Constelații românești tradiționale – etapa națională” își propune  organizarea  ”Zilelor Constelațiilor Românești Tradiționale ”, două acțiuni la nivel local/regional desfășurate de fiecare partener la sediul propriu :

1. videoproiecția filmelor digitale rezultate din prima ediție a proiectului precedată sau urmată de lecturi publice pe tema constelațiilor românești tradiționale (ZIUA CONSTELAȚIILOR), și

2. observații astronomice la constelațiile românești tradiționale(ZIUA OBSERVAȚIILOR).

Conferința finală la nivel național de la Baia Mare va reuni toți partenerii în alte două acțiuni : ZIUA CONSTELAȚIILOR –unde vor avea loc prezentări ale unor experți urmate de dezbateri pe tema ”Cerul românesc – comparația cu alte mitologii stelare”  și  ZIUA OBSERVAȚIILOR – unde se va realiza evaluarea de către parteneri a activităților și rezultatelor proiectului.

Dintre produsele acestui proiect cultural amintim : un film digital Ro/En cu cele 39 de constelații românești tradiționale, tradus experimental și în franceza și maghiară,  site-ul proiectului www.crt-ro.com , un post de televiziune on-line al partenerilor in proiect www.make.tv.crt, o expozitie tematica de astrofotografie si un ghid de orientare pe cerul românesc. 

Partenerii Planetariului Baia Mare în acest proiect cultural sunt : Muzeul de Etnografie și Artă Populară Baia Mare,  secția de științele naturii a Muzeului Olteniei din Craiova, Facultatea de Științe Socio Umane a Universității Pitești, Muzeul Vasile Pârvan din Bârlad, Societatea Astronomică de Meteori, Planetariul de la Complexul Muzeal de Științele Naturii Constanța, Complexul Muzeal de Științele Naturii ”Răzvan Angheluță” din Galați, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, Complexul Muzeal de Științele Naturii ”Ion Borcea” din Bacău, Observatorul Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu” din București.

Parteneri asociați : Direcția Generală Învățământ în limbile Minorităților, Ministerului Educației Naționale , Liceul Nemeth Laszlo Baia Mare ,Centrul de Excelență în Astronomie și Astrofizică Baia Mare , www.astrographist.com  – Alex Conu , Astroclubul SARM – Sighetu Marmatiei, Astroclubul Călin Popovici – Galati, www.cerculdestele.blogspot.com – Dan Uza.

Mai multe detalii vor aparea pe masura ce evolueaza proiectul pe www.crt-ro.com

Pentru informatii suplimentare vă invităm sa contactați pe:

Mircea Lite – manager proiect

Tel.: 0745-171508, 0723-557930

e-Mail constelatiiromanesti@gmail.com, mircealite@yahoo.com

2012 – CRT1 – CONSTELAȚII ROMÂNEȘTI TRADIȚIONALE: EXPOZIȚIE DIGITALĂ MULTIMEDIA – INVITAȚIE!

Bună ziua! Planetariul Baia Mare a stat câteva zile bune cu ușile închise, timp în care în interior s-au desfășurat ample lucrări de renovare și modernizare. Motivul? Se apropie data deschiderii primei expoziții în format digital multimedia din România – acțiune derulată în cadrul proiectului ”Constelații Românești Tradiționale”, cu finanțare de la Administrația Fondului Cultural Național. Vă invităm cu drag la digi-vernisajul acestei expoziții inedite în data de 24 septembrie 2012, orele 15.00! La sediul Planetariului Baia Mare din strada George Coșbuc, nr.16.

Mâine, Vineri, 21 septembrie 2012, începând cu orele 13.30, tot la sediul planetariului va fi organizată o dezbatere publică, susținută de specialiști și experți în domeniul etnografiei și cel al astronomiei, în cadrul Seminarului cu tema ”Simbolistica cerului în viziune populară românească și comparația cu alte mitologii stelare”, în cadrul aceluiași proiect ”Constelații Românești Tradiționale”, finanțat de AFCN.

Organizatorii proiectului sunt Muzeul de Mineralogie Baia Mare – secția Planetariu, Muzeul de Etnografie și Artă Populară Baia Mare, Asociația ”Arta Educației”, alături de alți importanți contributori la reușita acestuia.

Vă invităm cu drag la cele două importante evenimente, care sunt doar câteva indicii ale ”reinventării” Planetariului Baia Mare!

Mai multe informații puteți găsi pe pagina proiectului

www.planetariubm.wordpress.com/constelatiiromanesti

Ciprian Crișan

2012 – CRT1 – STELLARIUM DEMO CU CONSTELAȚII ROMÂNEȘTI TRADIȚIONALE

Proiectul Constelații Românești Tradționale (www.planetariubm.wordpress.com) reinventează viziunea pe care o avem despre cer. Constelațiile străbunilor noștri vor putea fi „admirate” atât pe simezele expoziției noastre digitale, cât și pe cunoscutul program de planetariu virtual Stellarium (www.stellarium.org), ambientate și de reprezentări grafice mitologice ale acestora. Filmul este un demo al aplicației, scuze pentru calitatea suferinda! Proiect finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Ciprian Crișan

2012 – CRT1 – SCURT INVENTAR AL CERULUI ROMÂNESC

Aflați în plin proces de realizare a script-urilor pentru expoziția digitală, ne-am gândit să facem un inventar al cerului românesc în sistemul de criterii deja consacrat: personaje, obiecte, animale și figuri.

Avem pe cerul românesc 4 personaje feminine:

-Fecioara (Fecioara) o ilustrează în componenta religioasă a cerului românesc pe Fecioara Maria, steaua Spica reprezentând prin albeața ei inima curată a Fecioarei;

-Fata mare din constelația Hora (steaua Alphekka din Coroana Boreală);

-Fata mare cu cobilița (Lebăda), fata fiind orientată cu capul spre Steaua polară;

-Fata de împărat cu cobilița (stelele Altair, Tarazed și Alshain din Vulturul);

Printre atâtea fete frumoase era necesară și prezența unui Făt-Frumos, numit de regulă Omul (constelația Hercule), personaj care a luptat atât cu Zmeul – sau Balaurul –  din baladele populare cât și cu Dracul din Legenda cerului. În marea majoritate a basmelor populare românești aceste două personaje par a fi identificate în constelația Dragonului.

Prezențe pitorești pe bolta cerească sunt și Lăutarii (Nusakan și γ CrB, stelele din stânga și din dreapta stelei Alphekka din Coroana Boreală), constelația Hora (Coroana Boreală) în sine fiind o ilustrare a spiritului ludic și a activităților recreative ce urmau unei zile sau săptămâni de muncă în satul românesc.

Am mai găsit pe cerul românesc și doi frați, Romul și Rem  (Romulus și Remus fiind stelele Castor și Polux din constelația Gemenii, redusă pe cerul românesc doar la aceste două stele în componenta originii poporului român), un războinic, Arcașul roman (constelația Săgetătorul), evident aparținând altui popor decât cel pașnic de păstori și agricultori al românilor, tot din componenta originii poporului român.

Cerului unui astfel de popor nu-i puteau lipsi constelații legate de creșterea animalelor: Ciobanul cu oile – (steaua Vega din constelația Lira reprezentând ciobanul), Ciobanul cu cobilița (Lebădarăsare și apune odată cu Ciobanul-Vega); acesta din urmă ar avea o găleată în mână și două în cobiliță, iar steaua din mijlocul crucii din Lebăda ar fi Fântâna din răscruci de care este rezemată cobilița ciobanului.

Găsim și un Văcar pe cerul românesc – steaua Alcor din Ursa Mare –precum și un  Vizitiu sau Surugiu (Vizitiul).

De pe câmp, ne îndreptăm către locuința țăranului român, Casa cu ogradă (identificată în Coroana Boreală), cu ajutorul mijloacelor de transport ale acelor vremuri, carele, din care găsim pe cer patru:

Carul Mare  ( cele 7 stele mai strălucitoare din Ursa Mare)– carul Omului din Legenda cerului sau, în componenta originii poporului român,carul cu care au fost duși la Roma prizonierii daci;

-Carul Mic (Ursa mică)– în componenta originii poporului român,carul cu care au fost duși la Roma nobilii daci pe Drumul robilor (Calea Lactee), iar în Legenda cerului, carul în care și-a pus Omul unelte și provizii.

-Carul lui Dumnezeu – (Vizitiul) – în componenta religioasă: carul cu care vor fi duși credincioșii în rai);

-Carul Dracului (Perseu) – în componenta religioasă: carul cu care vor ajunge păcătoșii în iad).

Odată ajunși la casa țăranului român, Casa cu ogradă (Coroana Boreală) – unde steaua Alphekka este casa iar celelalte stele, îngrăditura – în curte și șură găsim unelte folosite de țărani la munca câmpului sau în jurul casei:

Coasa (Cefeu);

Barda sau Toporul (Perseu) – stelele alfa și beta (Algol) fiind coada iar restul tăișul sau gura bardei, înspre Casiopeia

Grapa sau Plugușorul ( Ursa mică)

Sfredeul mare sau Spițelnicul (Orion ) – centura lui Orion cu steaua Betelgeuse

Sfredelul mic (Câinele mic) –  steaua Procyon fiind mânerul iar steaua Gomeissa vârful sfredelului ce va găuri Comoara lui Iov (steaua Pollux din Gemenii)

Rarița (Orion) – centura lui Orion împreună cu stelele Rigel, Saiph și Bellatrix –ele mai sunt numite și :

Plugul sau

Grebla

Secera ( Orion) – un arc de 7 stele ce se află între steaua Rigel și centura lui Orion

Însetat după muncă, țăranul bea apă din Puțul (Pegas) cu Jgheab (Andromeda) pe care îl are în curte, jgheabul folosind de regulă la adăpatul animalelor care și acestea apar limpede proiectate pe cerul de noapte:

-Oile – cele patru oi din colțurile paralelogramului din Ciobanul cu oile (Lira) și un Berbec ( Berbec) – dar țăranii îi văd  numai coarnele;

-Boii – cele 7 stele din Carul mare (Ursa mare) și un Taur (Taur) dar se vede doar capul; În Ardeal este denumit Cap de bou (după T.Pamfilie);

-CaiiCalul sau Găvadul Mare (Leul), Găvadul mic (Pegas)

-CapreleCapra cu trei iezi(Lira),  Țapul sau Cornul Caprii (Capricorn);

-CâiniiDulăul (Câinele mare), Cățelul (Câinele mic), Paloșchița (steaua Alcor din Ursa Mare), cățelușa împăratului Traian din componenta originii poporului român;

-PorciiVierii, Porcii, sau Scroafa cu purcei (Hyade din Taur);

-GăinileGăinușa sau Cloșca cu pui (Pleiade din Taur).

Intrând în casa țăranului român găsim :

– o Balanță sau un Cântar( Balanța),

-un Ceasornic sau Deşteptător (Pleiadele  împreună cu steaua Aldebaran).

După o zi de muncă sau în zilele de sărbătoare țăranul român mulțumea cerului și se ruga, așa că nu putea lipsi de pe cer credința creștină a poporului român. Religios, țăranul român a proiectat și remodelat pe cerul său și :

Tronul sau Scaunul lui Dumnezeu ori Mânăstirea (Casiopeia),

Crucea mare (Lebăda) – pe care a fost răstignit Isus,

Crucea mică (Delfinul )- crucea de mână, împodobită, cu care umblă preoții la început de an nou,

Trisfetitele (Orion)- centura lui Orion –  cei trei sfinți Vasile, Grigore  și Ioan,

Peştii  (Pești) sunt cei doi pești cu care Isus a hrănit 5000 de oameni,

Racul( Rac)– care a furat al patrulea cui de la răstignire, cuiul ce trebuia înfipt în inimă.

Toaca (Pegas) – marele trapez al lui Pegas seamănă cu o toacă atârnată –  obiect cu care erau chemați oamenii la rugăciune.

Surse : I.Otescu- Credințele țăranului român despre cer și stele; T.Pamfile – Cerul și podoabele lui

Mircea Lițe, Ovidiu Ignat, Ciprian Crișan

2012 – CRT1 – INTERVIU – DR. MAGDA STAVINSKI (INSTITUTUL ASTRONOMIC AL ACADEMIEI) DESPRE CRT

25 iulie 2012, orele 20.00 – Interviu la Radio Impact cu doamna Dr. Magda Stavinski de la Institutul Astronomic al Academiei Române – cu privire la proiectul Constelații Românești Tradiționale, derulat de Muzeul de Mineralogie Baia Mare (Planetariul), Muzeul de Etnografie și Artă Populară Baia Mare și Asociația ”Arta Educației” – proiect finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Gazda noastră – Radio Impact Baia Mare (96,9 FM) poate fi ascultat în șapte județe din România Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Cluj,
Bihor, Satu Mare, Sălaj şi Mureş și oferă ascultătorilor de la prima oră a dimineţii şi până târziu, în noapte, emisiuni dintre cele mai diversificate, presărate cu muzică şi ştiri pentru toate gusturile.

Dan Cordea – realizatorul emisiunii de dedicații muzicale a fost mediatorul unui interviu telefonic, transmis live pe unde herțiene cu doamna Magda Stavinski, una dintre cele mai influente și implicate personalități ale astronomiei românești actuale, care a ocupat poziția de punct unic de contact în 2009, cu ocazia Anului Internațional al Astronomiei. În prezent, printre preocupările domniei sale se află și un studiu internațional asupra arheoastronomiei, respectiv tocmai diversele expresii materiale și imateriale ale viziunii tradiționale ale poporului român și nu numai, asupra cerului – ca parte integrantă a istoriei astronomiei românești.

Interlocutor, alături de realizatorul emisiunii Dan Cordea – domnul Ciprian Crișan, șeful serviciului de comunicare și marketing al Muzeului de Mineralogie Baia Mare, responsabil de comunicare în cadrul proiectului.

2012 – CRT1 – Mitologia stelară populară românească: de la argument la concluzii preliminare

Documentarea noastră pentru acest proiect a încercat să identifice, în ansamblu, cât mai multe dintre aspectele  cerului, așa cum au fost ”puse în scenă”  sau integrate viziunii populare românești tradiționale. Astfel, am identificat surse documentare și bibliografice care au tratat mai mult sau mai puțin exhaustiv acest subiect, am  discutat cu experţi în domeniul  arheoastronomiei şi etnografiei, și am găsit oameni care mai ştiau ceva despre cerul românesc (Badea Ionu Şchiopului din Budești, Maramureș – reportajul Ciobanul Astronom). Dacă drumul parcurs de noi, în cercetarea de fond a problematicii interpretării populare a cerului pare a fi un drum bătătorit, a rămas cu siguranță loc pentru un ”recensământ” național asupra ideilor, termenilor și credințelor păstrate în zonele rurale mai puțin atinse de civilizația urbană asupra acestor aspecte, pentru a se confirma mecanismele de construcție a ideilor, de interpretare mitologică sau achiziție și personalizarea unor cunoștințe exterioare legate de fenomenologia conexiunilor dintre om și cer. Documentarea preliminară, atingând cât mai multe surse de informație nu exclude o recuperare parțială, subiectivă și limitată a problematicii cerului în viziune populară românească, întrucât foarte multe dintre cunoștințele acumulate s-au pierdut, nu mai sunt în uz, ori nu mai sunt de actualitate.

Deși nu au fost și nu vor fi atinse comparații cu alte culturi tradiționale, așa cum unele surse bibliografice au demonstrat intemeierea miturilor populare, în baza unor mecanisme universale de recunoaștere, înțelegere și creație ideatică a relațiilor între om și cer, cu podoabele sale, este relevant faptul că documentarea noastră a urmărit generarea unui proiect de idei pentru susţinerea unei tematici expoziţionale ambiţioase, nu neapărat o lămurire definitivă a problematicii acestei teme complexe.

Scopul proiectului nostru este de a readuce la lumină, în actualitate,  proiecția complexă asupra originilor, morfologiei, structurii cerului și a conexiunilor dintre pământ și cer în satul tradițional românesc, dintr-o perspectivă muzeală modernă, digitală, presupusă a atrage publicul tânăr, care are dreptul de a cunoaște, măcar în parte, valorile tezaurului de cunoștințe populare – știință populară (meteorologie populară , astronomie populară), personalizarea aparte a configurațiilor stelare specifice românești, asocierea lor cu povești și legende românești.

Proiectul în sine presupune o anumită dinamică a recuperării şi popularizării anumitor elemente aparţinând acestei tematici, aşa încât reportajele şi interviurile publicate pe site, la fel ca şi bibliografia reprezintă paşi importanţi în derularea proiectului. Atfel, materialele filmate ating problematica atât a miturilor de intemeiere a lumii, cu integrarea „vârstei de aur” (în sensul de „epocă”), precum şi aspecte deosebit de interesante legate de meteorologie populară şi metodica făuririi lucrurilor în societatea tradiţională ţinând seama de semnele naturii, elemente ce ţin nu atât de superstiţii, cât mai ales de observaţii atente asupra fenomenelor.

Pe parte bibliografică, cele mai importante surse sunt deja clasicele reprezentate de numele unor autori foarte cunoscuţi, precum Ion Otescu, Tudor Pamfile, Romulus Vulpescu şi Dimitrie Gusti.

Cercetarea făcută de Ion Otescu,  bazată pe informațiile transmise de învățători și preoți din toate regiunile țării, și publicată de acesta  în 1907 a reprezentat de departe cea mai bogată resursă. După doar 8 ani, în urma unui sondaj, Pamfile mai găsește doar jumătate din aceste constelații.

Cercetarea lui Dimitrie Gusti  în Drăguş, județul Brașov (1923), refăcută  de Cristina Ioana Suciu și publicată în teza de doctorat,  sub îndrumarea profesorului universitar doctor Florin Stănescu, nu mai găseşte aceste cunoştinţe și nici unul din informatorii din  1923. În schimb, în studiul de caz  efectuat în cadrul aceleiași teze de doctorat, în satul Loman (Munții Sebeșului) , sat de ciobani de generații, se cunoșteau 22 de constelații românești.

Profesorul Gavrilă Tomoioagă, director al Complexului astronomic Baia Mare în perioada 1986 – 1992 a publicat în plină perioadă comunistă o Hartă stelară cu denumirile românești ale constelațiilor în anul 1987.

Nu am folosit în proiectul nostru referințele profesorului Otescu la alte mitologii stelare, scopul nostru fiind de a expune  aspectul tradițional românesc al cerului înstelat.

****

Mitologia stelară populară românească

Considerată în ansamblu, mitologia stelară populară românească are TREI componente esențiale: una pastoral-agrară, ancestrală, de esență precreștină, în care cerul este văzut atât ca un ceas agrar, cât și ca o ”expoziție” de unelte agrare utilizate (expresie a activităților lucrative și recreative ale comunităților rurale din România DE ODINIOARĂ);  A DOUA  componentă, pe care am datat-o mai recent, o dată cu cucerirea Daciei de către romani, din care  o parte erau legionari creștini care încă își ascundeau crezul – corespunde creștinării spațiului geografic românesc și repoziționării pe bolta cerească a unor elemente creștine sau preluate din mitologia precreștină (înlocuind constelațiile mitologice politeiste și legendele lor, cu simboluri creștine, și apoi țesând legende despre noile proiectii pe cer)  şi vede cerul mai mult ca o biserică, constelațiile fiind asociate cu mituri teogonice și cosmogonice; A TREIA componentă, cea a originii poporului român, proiectează pe bolta cerească sinteza formării acestui popor (cucerirea Daciei de către romani) prin specificarea utilizării unor obiecte emblematice, adevărate simboluri,  reprezentate pe cer, prin proiectarea unor scene dramatice din această istorie a îngemănării dacilor cu romanii.

Cele trei componente se întrepătrund armonios și formează aspectul specific românesc al bolții înstelate, cu mituri și simboluri comune,  de remarcat fiind şi relativa unitate şi difuzare a conceptelor de mitizare, viziunea poporului român despre cer fiind relativ uniformă pe întreg teritoriul României.

Deși aparent de la Ion Otescu și Tudor Pamfile nu s-a mai ocupat nimeni de constelațiile tradiționale românești, interesul pentru ele a existat în tot acest timp.

Reeditări ale lucrărilor de referință :

Pamfile, T., Cerul și podoabele lui, București, Ed. Paideia, 2001

(http://www.scribd.com/doc/39673383/5-Cerul –  aici găsiți cartea)

Otescu, I., Credințele țăranului român despre cer și stele, București, Ed. Paideia, 2002

Otescu, I., Credințele țăranului român despre cer și stele, Buzău, Ed. Alpha, 2000

Redăm în continuare lista celor pe care i-am identificat noi că au tratat acest subiect, total , parțial sau  tangențial.

Romulus Vulcănescu –  Mitologie română, București, Ed. Academia, 1987

(http://it.scribd.com/doc/15483800/mitologie-romana-v1-romulus-vulcanescu – aici găsiți cartea)

Florin Stănescu – Sanctuare dacice. Analiză arheometrică și arheoastronomică, Ed. Universitatea Lucian Blaga, Sibiu, 1999

Arh.Silvia Păun – România-însemnele cerului, 1999, Editura tehnică

Prof.Univ.Dr. Florin Stănescu (Universitatea  ”1 Decembrie 1918” Alba Iulia  ) –  Omul și aștrii. O privire ”antropo-astronomică”  ( http://istorie.uab.ro/publicatii/colectia_auash/annales_1/15.pdf  )

Cristina Ioana Suciu – Simboluri astrale în arheologie în spațiul carpato-danubiano-pontic. Aspecte etnoastronomice (teza de doctorat Universitatea  ”1 Decembrie 1918” Alba Iulia  – 2010)

( www.uab.ro/upload/1096_suciu%20rez%20ro.pdf )

Profesor Erika Lucia Suhay –completare  Adrian Șonka – observatorul astronomic Amiral Urseanu

4.11.2009 – Constelațiile cerului la români – după cartea profesorului Ion Otescu – Credințele țăranului român despre cer și stele ( http://www.astro-urseanu.ro/constelatiile.html )

Andrei Dorian Gheorghe – SARM, Alastair McBeath – excelentă traducere în engleză după Ion Otescu – Credințele țăranului român despre cer și stele
(Romanian Peasants’ Beliefs In Stars & Sky
)

Dimitrie Olenici  -Etnoastronomia suceveană

www.astro.ro/Etnoastronomia_suceveana.pdf

Documentarea noastră, ca etapă în proiect, se încheie deocamdată aici. Urmează să prezentăm în rezumat concluziile ei pentru fiecare constelație în parte și apoi trecem la pregătirea expoziției.

Mircea Lițe – Manager proiect

Ovidiu Ignat – Responsabil tehnic proiect

Ciprian Crișan – Responsabil comunicare

2012 – CRT1 – CONSTELAȚII ROMÂNEȘTI TRADIȚIONALE: COMPONENTA ORIGINII POPORULUI ROMÂN

În lumina izvoarelor istorice și arheologice de până acum, lumea geto-dacă a avut o civilizație bine determinată, superioară altor popoare vecine, din afara lumii greco-romane și celtice. Istoricul got Iordanes, care i-a cunoscut pe daci în secolul al VI-lea consemna că „în timpul marelui preot Deceneu, dacii știau teoria celor 12 semne zodiacale, cum crește și scade orbita Lunii, cu cât globul de aur al Soarelui întrece globul pământesc, sub ce nume și sub ce semne cele 346 de stele trec de la răsărit la apus, eclipsele, rotația cerului, regulile prestabilite ale astrelor…”.

Dacii, organizați într-un stat centralizat, sub conducătorii Burebista și Decebal, aveau cărturarii lor, care se îndeletniceau cu diferite științe legate de nevoile vieții practice și religioase. Însă, la fel ca și în cazul altor popoare, doar vârfurile societății și preoții erau posesorii cunoștințelor astronomice, ținute ca un secret care se transmitea urmașilor pe cale orală, nedescoperindu-se până acum dovezi arheologice în acest sens.

Mărturiile cele mai pregnante ale astronomiei dacilor sunt sanctuarele de la Sarmisegetuza-Regia (Grădiștea Muncelului) în număr de trei, interpretate ca fiind un calendar propriu, necesar practicilor economice și religioase.

Marele Sanctuar circular și discul solar de la Sarmizegetusa Regia

Studiile mai multor cercetători arată că în afara funcției calendaristice, marele sanctuar de la Sarmisegetuza îndeplinea funcții multiple:

– permitea calcularea „Anului Lumii Dacic” ( anul dacic conține 364 de zile iar pentru a face armonizarea calendarului cu anul tropic, dacii făceau corecția la fiecare doi ani de 2,48 zile astfel că anul dacic și anul tropic începeau în aceeași zi. Deși aparent imprecis, anul dacic s-a dovedit a fi unul dintre cele mai simple și exacte calendare pentru acele vremuri);

– astronomii daci au pus în evidență cu ajutorul sanctuarului perioada de 18,66 ani a mișcării retrograde a liniei nodurilor lunare (foarte aproape de valoarea reală de 18,61 ani)

– e foarte probabil că sanctuarul dacic îndeplinea și o funcție de PLANETARIU!!! : Soarele este Absida Centrală, Mercur este cercul numărul 3 din stâlpi de lemn în număr de 84 de piese (perioada de revoluție a planetei Mercur este de 88 de zile), Venus este cercul al doilea din stâlpi de piatră în număr de 210 piese (revoluția planetei Venus are loc în aproximativ 225 de zile), iar Pământul este cercul numărul 1 exterior din piatră.

– sanctuarul marca zilele importante de peste an legate de religie, agricultură, păstorit, etc.: sărbătorile aveau ca punct de referință începutul anului dacic la solstițiul de iarnă şi în funcţie de această dată se numărau 104 zile, 210, 84, 34 sau combinaţii ale acestora.De asemenea erau indicate solstiţiile şi echinocţiile.

– o altă funcție importantă a Marelui Sanctuar Circular ar putea fi cea profetică: numerele conţinute în stâlpi, pietre combinate între ele în diverse variante dau diferite alte numere care pot reprezenta ani fatidici pentru istoria dacilor (până acum nu s-a găsit un an de referinţă sigur pentru a putea calcula anii ulteriori).

Sanctuarul de la Grădiștea Muncelului nu este cu siguranță singular. Există indicii cu privire la existența unui asemenea „complex astronomic” și pe vârful Igniș din Munții Gutâi (în Maramureșul dacilor liberi). Rămâne ca o cercetare pluridisciplinară în mai multe locații să scoată la suprafață aceste oaze de „cunoștințe astronomice”.

Am considerat necesar acest preambul pentru a sublinia faptul că, la scurt timp de la publicarea de către Ptolemeu în cartea sa „Almagest” a listei cu cele 48 de constelații, dacii deja dețineau solide cunoștințe astronomice.

Poporul român, la începutul formării sale, a fost un popor de agricultori și păstori, care pentru orientarea în timp și spațiu au avut nevoie de cerul înstelat. Au urmărit aștrii și și-au format un o reprezentare proprie a cerului.

Luptele daco-romane și-au lăsat și ele amprenta pe cerul românesc. Astfel, din punct de vedere istoric, țăranul român asociază Carul Mare cu carul în care au fost duși la Roma prizonierii daci. Carul Mic a fost folosit în același scop în cazul nobililor daci.

Calea Lactee – Brațul lui Orion

Drumul prizonierilor daci a fost identificat pe cer ca fiind Calea Lactee (dispunerea galaxiei pe cerul de vară indică o posibilă direcție a robilor daci), iar constelația Săgetătorul  este numită Arcașul, considerat a fi un războinic roman.

Identificare ”arcaș roman” în constelația Săgetătorul

O altă constelație cu rezonanță istorică pare a fi Gemenii (redusă în accepțiunea românilor doar la cele două stele principale din constelație, Castor și Polux), identificată în persoanele celor doi frați Romulus și Remus. Steaua Alcor din Ursa Major este asociată în viziunea populară a românilor asupra cerului cu cățelușa împăratului Traian, Paloschita.

Romulus, Remus și Lupoaica – Roma – Muzeul Capitoliului

Această componentă protoistorică a viziunii românești asupra boltei cerești e cea mai săracă în constelații dar aceste constelații marchează momente importante din istoria de acum 2000 de ani a poporului român.

Surse:  Otescu, I., Credințele țăranului român despre cer și stele, București, Ed. Paideia,2002

Pamfile, T., Cerul și podoabele lui, București, Ed. Paideia, 2001

Stănescu, F., Sanctuare dacice. Analiză arheometrică și arheoastronomică, Ed. Universitatea Lucian Blaga, Sibiu, 1999

            www.dacii.ro

Ovidiu Ignat

Responsabil tehnic proiect